Unde gresesc romanii, atunci cand scriu in limba lor?

By | January 25, 2017

Limba romana este o limba dificila, o spun chiar lingvistii si o poate confirma orice strain care incearca sa o invete, insa nici vorbitorii nativi nu sunt feriti de o serie de greseli gramaticale repetate in mod curent. Unele dintre acestea sunt folosite atat de des incat varianta corecta suna mai putin natural pentru multi vorbitori decat cea gresita. Chiar si persoanele implicate in jurnalistica sablogosfera romaneasca aflata in plina dezvoltare, chiar si scriitori care folosesc zilnic un dex online pentru a se verifica si a-si imbogati vocabularul cad in capcana acestor greseli gramaticale comune.

Motivul pentru care unele greseli gramaticale apar atat de des in scris si in vorbit are de-a face cu faptul ca de multe ori media in diversele sale forme promoveaza formule si exprimari gresite. Multe dintre aceste greseli nu pot fi corectate consultand un dictionar de limba romana, ci trebuie identificate si inlaturate prin promovarea si popularizarea variantelor corecte.

Degenerarea limbii este un fenomen real care ia amploare in mod special in mediul online unde exprimarea incorecta din punct de vedere gramatical, prescurtarile si erorile intentionate de ortografie sunt la ordinea zilei. www.DexOnline.net prezinta in continuare o lista cu cele mai comune greseli gramaticale intalnite in mediul online, dar si in limba vorbita:

1. Folosirea gresita a virgulei – virgula intre subiect si predicat este o greseala de ortografie care apare des in mod special in textele lungi sau atunci cand scriitorul se concentreaza intens pe subiectul discutat, insa acest aspect nu face practica mai putin gresita. Virgula are un rol extrem de important in propozitie, atunci cand este folosita corect.

Spre exemplu, apozitiile cer intotdeauna virgula. Expresii precum “desigur e alegerea ta” sau “cel putin asa ar trebui” ori ,,in general se discuta despre probleme de interes national” nu sunt corecte daca lipseste virgula imediat dupa apozitie. Variantele corecte ale acestor expresii sunt ,,desigur, e alegerea ta”, ,,cel putin, asa ar trebui”, ,,in general, se discuta despre probleme de interes national”. Mai cer virgula si verbele la gerunziu la inceput de fraza sau vocativul.

folosirea virgulei

Pe de alta parte, exista si cuvinte care sunt scrise adesea cu virgula in mod incorect. Un astfel de exemplu este ,,totusi” care nu cere virgula dar apare des insotit de aceasta.

Cele mai citite:  Topul cuvintelor scrise gresit de majoritatea romanilor

2. Din si dintre – “din” inlocuieste adesea in mod incorect “dintre”. Din punct de vedere gramatical “din” se foloseste atunci cand este urmat de un substantiv la singular, iar “dintre” atunci cand este urmat de un substantiv la plural, astfel exprimarea corecta este “unul dintre colegi” nu “unul din colegi” sau “10% dintre firme” nu “10% din firme”.

3. Debut – este un cuvant folosit des in mod special in media, insa conform definitiei sale asa cum se gaseste intr-un dictionar limba romana, cuvantul este folosit gresit in cele mai multe cazuri. Conform definitiei, debut inseamna: “inceput, intrare intr-o activitate, intrare intr-o profesie”. Cu toate acestea cuvantul se intalneste adesea in expresii de genul “debutul anului scolar” sau “debutul sezonului”.

4. Locatie – un alt substantiv care creste recent in popularitate este substantivul “locatie”, care conform unui dictionar online inseamna “luare in folosinta pentru un timp determinat si in anumite conditii, forma de contract de inchiriere, chirie”. Conform definitiei sale, acest cuvant nu poate si nu trebuie sa fie folosit ca sinonim pentru “spatiu” sau “loc” asa cum este des intalnit in expresii ca “locatia concertului” sau “ne-am dat intalnire la locatie”.

5. Comparativul de superioritate – romanii tind sa foloseasca numeroase variante pentru a exprima comparativul de superioritate, insa nu foarte des pe cea corecta. Auzim expresii precum “mai bun ca mine”, “mai pregatiti ca ei” sau “mai serios de atat”, pe cand versiunea corecta a acestor comparatii se exprima doar cu ajutorul lui “decat” si anume “mai bun decat mine”, “mai pregatiti decat ei”, “mai serios decat atat”.

6. Decat si doar – vorbind de adverbul “decat”, acesta are valoarea morfologica de adverb sau conjunctie si este prezent intr-un dex online al limbii romane cu definitia de adverb comparativ de inegalitate si adverb cu sens restrictiv care apare in constructii negative. Pe de alta parte poate fi un adverb care se foloseste pentru a sublinia restrangerea sau delimitarea unei actiuni, a unui verb la forma afirmativa. Astfel “decat” si “doar” nu sunt interschimbabile, “decat” putand fi folosit doar in constructii negative precum “nu mai am decat 100 lei”, iar “doar” in constructii afirmative “mai am doar 100 de lei”.

Cele mai citite:  Lectia de limba romana: Cum folosim cratima?

7. Datorita si din cauza – alte doua greseli gramaticale facute des de romani au legatura cu inlocuirea lui “datorita” cu “din cauza” si viceversa. In general “datorita” este folosit in locul prepozitiei “din cauza”, aceasta din urma fiind tot mai rar intalnita. Diferenta dintre cele doua este de nuanta si extrem de importanta in context “datorita” are sens pozitiv, iar “din cauza” se foloseste cu conotatie negativa. Din acest motiv exprimarea “am intarziat datorita traficului” este gresita, varianta corecta fiind “am intarziat din cauza traficului”. Un exemplu al prepozitiei “datorita” folosite corect este propozitia: “Datorita sprijinului tau, am terminat proiectul la timp”.

8. Pleonasmul “dar totusi” – o structura des intalnita in limba vorbita dar si in scris, “dar totusi” este in realitate un pleonasm. Consultand un dictionar de limba romana se observa ca cele doua cuvinte sunt sinonime, iar alaturarea lor rezulta intr-o structura pleonastica.

9. Aceiasi si aceeasi – o greseala gramaticala intalnita in limba scrisa, pronumele si adjectivul demonstrativ “aceiasi” si “aceeasi” apar adesea unul in locul celuilalt creand confuzii. Aceasta eroare intalnita frecvent in scris poate fi corectata retinand faptul ca “aceeasi” este o forma de feminin la singular, iar “aceiasi” este forma de masculin la plural, formele corecte fiind “aceeasi problema” si “aceiasi angajati”.

10. Membri sau membrii – problema i-urilor da mare bataie de cap vorbitorilor de limba romana, iar substantivul “membru” este unul dintre cele mai elocvente exemple. Este corecta atat varianta “membri” cat si varianta “membrii” ca plural al substantivului “membru”, cu mentiunea ca diferenta se face la articulare, astfel “membri” este varianta nearticulata, iar “membrii” este varianta articulata. Astfel, corecte sunt variantele “membrii echipei” si “doi membri”.

11. A sti si tu stii – “a sti” este un alt verb care sufera din cauza confuziei in ceea ce priveste numarul de i-uri. In cazul verbului “a sti”, problema se rezolva singur daca se retine ca varianta corecta este aceea prezenta in orice dictionar online, respectiv “a sti” cu un singur “i”, iar cel de-al doilea i apare doar la persoana a II-a singular “tu stii asta”.

Cele mai citite:  Limba romana corecta: Niciun sau nici un?

12. A crea si creez – verbul “a crea” induce vorbitorii de limba romana in eroare pentru ca este neclara regula care dicteaza cand se dubleaza e-ul. Pentru a face acesta regula mai usor de retinut, atunci cand cuvantul “a crea”, in declinarea sa include un z, se dubleaza e-ul, astfel este corect “creez” si nu “crez”. Atunci cand declinarea nu contine z, nu se dubleaza nici e-ul, astfel este corect “creand” si nu “creeand”.

13. Ca si – este o structura folosita adesea in locul lui “ca” in incercarea de a evita cacofonia si apare in mod special in limba vorbita, inclusiv acolo unde nu evita cacofonii. Aceasta structura a inceput treptat sa invadeze limba vorbita, forma corecta fiind folosita tot mai rar. Exprimarile de genul “ca si parinte”, “ca si situatie” sunt gresite. Structura “ca si” se foloseste in mod corect in comparatii, cu sensul de “la fel de”, spre exemplu “sunt la fel de entuziasmat ca si tine”.

14. Vizavi – este un alt cuvant care apare intr-un dex online cu sens spatial, dar este folosit in limba scrisa si vorbita mult prea des si de multe ori in contextul gresit. “Vizavi de restaurant se afla statia de metrou” este un exemplu de folosire corecta, in context spatial al cuvantului “vizavi”. Pe de alta parte “vizavi de aceasta problema” este o exprimare gresita, in acesta situatie “vizavi” trebuie inlocuit cu “fata de”, “in privinta” sau “in ceea ce priveste”.

15. Cratima – este poate una dintre cele mai des intalnite erori gramaticale facute de romani atunci cand se exprima in scris. Folosirea corecta a cratimei tine de o intelegere aprofundata a gramaticii limbii romane si nu este intotdeauna asa simpla precum pare, insa este foarte importanta pentru un text. Cratima poate fi folosita inclusiv pentru o pronuntie mai usoara si implicit pentru un text mai cursiv. Astfel, desi exprimarea “eleva de a mea” este una corecta, “eleva de-a mea” este o exprimare mai fluida. Cuvintele “vreun” si “vreo” apar adesea gresite dintr-un exces de zel in ceea ce priveste cratima: “vre-un” si “vre-o” nu sunt varianta corecte si nici acceptate in limba romana.