Dermatita atopica – Cauzele, Simptomele si Tratamentul bolii

By | January 3, 2017

Dermatita atopica (DA) este o afectiune obisnuita a pielii, inflamatorie, pruriginoasa, eczematoasa, cu manifestare cronica si recurenta, ce poate afecta doar pielea sau poate fi o manifestare de tulburare sistemica, care include, de asemenea, rinita alergica, astmul si alergiile alimentare. Este o boala in special a copilariei, dar poate aparea si la adult. Acest articol se concentreaza in special pe caracteristicile DA la adulti, inclusiv la adultii cu DA din copilarie si la cei cu debutul DA la varsta adulta, si pe diferentele care exista intre manifestarea bolii la pacientii tineri si la pacientii mai in varsta, potrivit celor mai recente si relevante articole.

dermatita-atopica

Epidemiologie

Prevalenta la nivel mondial a DA a crescut de doua-trei ori in ultimii 30 de ani.  Studiile epidemiologice pe adulti (> 18 ani) cu DA sunt relativ putine. Studiile din ultimii zece ani au constatat ca prevalenta la adultii de peste 20 de ani a fost de aproximativ 2%, in timp ce prevalenta la o perioada de 1 an la adultii de peste 40 de ani a fost de 0,2%. Recent, prevalenta DA la adulti a fost evaluata in intervalul 1-3%. Prevalenta pe parcursul vietii a DA este considerabil mai mica la varstnici, comparativ cu adultii mai tineri, desi pacientii varstnici cu DA sunt in crestere in tarile industrializate. Adultii cu o durata mai lunga a educatiei scolare par sa aiba un risc mai mare la aceasta boala, dar nu au fost observate diferente de clasa sociala de-a lungul timpului. Avand in vedere raportul intre sexe, se pare ca exista o predominanta de sex feminin, cu toate ca la adultii varstnici (> 65 ani) s-a raportat dominanta masculina.

Manifestarea clasica a eczemelor in copilarie prezinta o ameliorare la adolescenta. Intr-un studiu din Marea Britanie, 74% dintre copii au scapat de simptome dupa varsta de 16 ani. Cu toate acestea, un studiu realizat pe copii suedezi a constatat ca 62% dintre pacientii spitalizati si 40% din cei tratati in ambulatoriu mai aveau inca dermatita. La adultii varstnici cu DA s-au observat frecvent diverse tipuri de eczeme de-a lungul vietii si o reaparitie a eczemelor dupa mai multi ani.

Debutul DA la adulti nu este o raritate, in special in a treia decada a vietii. Un studiu realizat de un centru tertiar pentru piele din Singapore a constatat ca 13,6% dintre pacienti au avut DA cu debut dupa varsta de 21 de ani. Din cei 2 604 pacienti care au participat la studiul dermatitei de contact la o clinica de dermatologie din Australia,  la 9% boala s-a instalat la varsta adulta. Prevalenta DA in Nigeria a fost de 8,5%, iar la 24,5% dintre pacienti boala a debutat dupa varsta de 21 de ani. In cele din urma, majoritatea adultilor (59%) au raportat inca eczeme dupa 25-38 de ani. Cele cateva studii de monitorizare efectuate pe adulti cu DA arata ca gravitatea eczemelor scade de-a lungul anilor. Eczemele pe zona cap – gat  au fost un factor de prognostic pentru persistenta bolii la adultii suedezi, intrucat investigatorii japonezi au descoperit ca valorile ridicate de imunoglobulina E serica totala (IgE) si o durata lunga a eczemelor au fost factori de prognostic nefavorabili, prezicand eczeme care persista si dupa 10 ani la adulti.

Prevalenta crescuta a DA la copii si observatia ca DA la majoritatea adultilor dureaza mai multi ani sugereaza ca este foarte probabil sa vedem tot mai multi pacienti cu DA in viitor.

Calitatea vietii

Calitatea vietii este compromisa la adulti cu DA, atat in ceea ce priveste severitatea bolii, cat si componentele emotionale. Printre pacientii adulti tratati in ambulatoriu cu boli de piele, evaluati folosind Indexul Dermatologic pentru Calitatea vietii, pacientii DA au fost grupul cu cel mai prost scor. DA severa poate fi considerata egala cu angina pectorala, anxietatea cronica, artrita reumatoida, scleroza multipla sau cancerul esofagian regional. DA afecteaza calitatea vietii la adulti prin cresterea stresului psihologic, pacientii sufera de oboseala, neputinta, anxietate si depresie.

In ceea ce priveste gradul de handicap in alegerea tipului de educatie si de munca, 38% dintre pacientii cu DA au avut retineri in privinta continuarii studiilor sau a locului de munca, din cauza DA. Potrivit numarului de concedii medicale si de pensionari anticipate din aceasta cauza, s-a demonstrat ca manifestarea in forme mai usoare sau moderate a bolii poate fi un handicap. In cele din urma, o scadere a dorintei sexuale din cauza DA s-a observat la 57,5% dintre pacienti, in timp ce 36,5% dintre parteneri au raportat ca eczemele au avut un impact negativ asupra vietii lor sexuale.

Subtipurile bolii si caracteristicile clinice

Se disting doua subtipuri de DA, extrinseca (IgE-alergic) si intrinseca (non-IgE-alergicic), ambele cu aceleasi caracteristici clinice. Un studiu recent efectuat pe 259 de pacienti adulti a descoperit faptul ca numai 5,4% indeplineau criteriile  DA intrinseci. Alte studii au clasificat 85-88% dintre pacientii adulti in subtipul extrinsec. Dintre 16 adulti in varsta cu DA, 12,5% au avut subtipul intrinsec. Aceste constatari sustin ideea ca eczemele intrinseci sunt mai putin frecvente la adultii cu DA si de aici nevoia de a continua cercetarile.

Mai multe criterii majore si minore reprezinta liniile directoare pentru a se ajunge la un diagnostic de DA, dar se stiu foarte putine despre valabilitatea acestor criterii la adultii cu DA. Pruritul este sever in boala activa si este prezent in toate etapele si varstele DA. Pielea uscata este o alta caracteristica ce apare la toate varstele si de obicei este inrautatita de iritarea pielii. Diagnosticul de DA la adulti necesita excluderea dermatitei alergice de contact, a dermatitei seboreice, a psoriazisului, a scabiei si a limfomului cutanat.

Caracteristica la adulti (>18 ani) este eczema inflamatorie cu lichenificare, care afecteaza zonele de flexiune si extensoare, maini, umeri, gat, fata si pleoape. Distributia pe cap – gat este mai frecventa la adulti decat la copii, aparand adeseori fara antecedente de eczeme in copilarie (fig. 1-2). Prevalenta dermatitei pe mana este mai frecventa la cazurile ereditare, in special la femei, iar substantele profesionale iritante si muncile casnice favorizeaza dezvoltarea acesteia. Leziunile numulare sunt o varianta morfologica non-tipica la adultii cu DA.

Caracteristicile DA la subiectii varstnici raman neclare si toate articolele relevante sunt din Japonia. Termenul de DA tip senil a fost folosit prima data pentru a se referi la varste peste 50 de ani, dar nu este utilizat pe scara larga.  DA la subiectii varstnici (> 65 ani) a aratat un raport barbat – femeie de 3 : 1.  Caracteristicile clinice par sa semene cu faza adultilor, doar ca lichenificarile la cot si genunchi sunt mai putin frecvente. Manifestari clinice importante au avut eritrodermia eczematoasa  (62,5%) si eczemele cronice neclasificate (31,3%). Diferentele dintre DA la copii si la adulti sunt prezentate in tabelul I.

Cele mai citite:  Stenoza pulmonara- simptome, diagnostic, tratament

Figura 1 Leziuni tipice ale dermatitei atopice la adulti, pe brat.

Figura 2 Leziuni tipice ale dermatitei atopice la adulti, pe gat.

Tabelul 1 Diferentele epidemiologice si clinice intre dermatita atopica la varste mai tinere si la varste mai inaintate (trimiterile prezentate cu caractere cursive)

Parametru Copilarie Adult
Prevalenta 1-20 (25) 0,2 – 3 (2,3)
Clasa sociala Important (1) Neimportant (6)
Dominanta de sex Usor feminina (1) Femei (8,15)/ Varstnici:barbati (10)
Aspecte clinice Legate de varsta (25) Zone flexoare, cap-gat, maini (15,24)/ Varstnici: eritroderm, lichenificari mai putin in zonele flexoare (5, 10)
Subtip alergic, % 44 (69) 85-95 (12,13)/ Varstnici:87,5 (10)

Patogeneza
Factori genetici

Factorii genetici sunt un puternic factor de risc pentru DA. La adultii europeni, mutatiile nule in bariera epidermica a genei care determina formarea proteinei numita filagrina​​ si care se afla in complexul de diferentiere epidermica (1q21) au fost un factor predispozant pentru eczeme persistente inca de la debut si la subtipul alergic. Investigatorii japonezi au descoperit ca polimorfismul genei promotor al interferonului gama receptor 1 reprezinta un factor de risc genetic de dezvoltare a cataractei in DA.

Disfunctia barierei epidermice


Semnul distinctiv al DA este disfunctia barierei epidermice, datorata pierderii transepidermice crescute de apa, ducand la penetrarea pielii de alergeni, microorganisme si substante iritante. Mutatiile genei care produce proteina ​​filagrina si scaderea lipidelor (ceramide) din stratul cornos sunt principalii factori care duc la disfunctia barierei. Pielea cu aspect normal in functie de varsta este deficitara in ceramide, comparativ cu cea mai tanara si sanatoasa a celor din grupul de control. Astfel, scaderea lipidelor, in special a ceramidelor, in stratul cornos, pare a fi un factor etiologic major pentru pielea atopica uscata si pielea imbatranita.

Dereglarea imunitara

Faza inflamatorie acuta a DA este dominata de activarea celulelor T helper tip 2 (Th2) si inducerea producerii de IgE, in timp ce raspunsurile celulelor citokine Th1 care sunt responsabile de hipersensibilitatea intarziata sunt mai dominante in faza cronica. Proteinele pielii eliberate in urma zgarierii, alimentatiei, contactului cu alergenii din aer si cu produsele cu agenti patogeni infectiosi pot induce anticorpi alergen-IgE specifici (slgE) la pacientii cu DA. In plus, au fost observate reactii eczematoase intarziate dupa aplicarea locala de alergeni atopici (testare patch atopica APT) si alergeni de contact. Raspunsurile de hipersensibilitate la adulti, in comparatie cu copiii cu DA, sunt prezentate in tabelul 2.

In cele din urma, pielea cu DA este caracterizata de raspunsurile cutanate imune la microorganisme. Productia de peptide antimicrobiene este scazuta la pielea cu DA. Deoarece vitamina D este implicata in acest tip de aparare, nivelurile reduse de vitamina D la pacientii in varsta ar putea creste predispozitia la infectii.

Tabelul 2 Sensibilizare la alergeni la pacientii cu dermatita atopica (numarul de referinta este prezentat in caractere cursive)

Reactii pozitive Copii Adulti
Autoanticorpi
% IgE proteine din piele 80 (copii) (31) 25(31)
Alimente
% Alimente-sIgE sau testul prick 37(copii)- 18 (69) 24-66(35)/Varstnici:62,5 (10)
% APT pentru grau, telina, albus de ou 15,12,11 (36) 8,8,11 (36)
% OFC 46 – 60 (37) Slab, dar neconcludent (38)
% OFC fara IgE specific pentru alimente 10 – 25 (37) 59(37)
OFC pentru alimentele care ar putea contine polen, % pacienti alergici la  mesteacan 33 (37) 46(39)
Aeroalergeni
% Aeroalergeni sIgE sau testul prick 18 (copii) -67(69) 65(44), 80-83(35)/ Varstnici:86(10)
% Acarieni de praf sIgE sau testul prick 20-60(70),81 (41) 59(44),45-83(35),98(41)/ Varstnici:86(10)
% APT la acarienii de praf 30-50(70),44-64 (71) 44(44), 45(43), 56(46),
Microorganisme
% Superantigen-sIgE Staphylococcus aureus 34(49) 57(49),
% Malassezia sIgE sau test prick 17(72),12.5,(41) 29(15), 51(53),46-53(52),65(41)
% APT la Malassezia 24(46), 38(53), 49(52),
Alergeni de contact
% Testul patch standard 43 (73) 40(24,56)

APT – testul patch atopic tip plasture

OFC – testul alimentelor; sIgE, IgE specific

Mecanismele de declansare a DA


Stresul psihologic

Interactiunile complexe psiho-neuro-imunologice sunt implicate in aparitia eczemelor. Stresul afecteaza functia bariera a pielii, raspunsurile celulei T imunitare, imunitatea antimicrobiana si provoaca aparitia pruritului, ceea ce duce la deteriorarea suplimentara a pielii datorata scarpinarii. Pacientii cu DA sufera de stres legat de exacerbari, iar stresul este unul dintre factorii cei mai importanti in declansarea eczemelor. Interventiile psihologice de reducere a stresului imbunatatesc manifestarile eczemelor la nivelul pielii si duc la o stare generala de bine a pacientilor.

Alergenii alimentari si din aer

Alergenii alimentari si cei din aer (aeroalergeni) pot juca rolul de factori de declansare a DA la adulti. Sensibilizarea este de obicei demonstrata la adultii cu DA, inclusiv adultii varstnici, in special in etapa moderat-severa a bolii. In ceea ce priveste relevanta clinica, s-a descoperit recent  ca APT  are o mai mare specificitate pe baza istoricului, in comparatie cu alergen-sIgE sau testul prick, la copiii si adultii cu DA. Alergia alimentara clasica are o importanta clinica mai mica la adulti cu AD, in comparatie cu copiii.

Cu toate acestea, produsele alimentare pot juca un rol “non-clasic”  in eczeme. In urma testului de sensibilitate la polenul de mesteacan realizat pe adultii care nu se stiau alergici s-a constatat ca alimentele care interactioneaza la polenul de mesteacan pot declansa DA. Cei mai multi dintre copiii cu DA au reactionat pozitiv la testul prick realizat pe piele sau sIgE, dar acest lucru nu este valabil pentru adulti. In cele din urma, anumite alimente (alcoolul, aditivii alimentari) pot provoca exacerbarea eczemelor prin mecanisme non-imune, iar o imbunatatire clinica a fost observata la 63% din pacientii adulti dupa 6 saptamani de dieta scazuta in pseudoalergeni. Nivelurile totale de IgE  si aeroalergeni sIgE sunt cele mai ridicate din DA, in comparatie cu alte boli atopice, si nu au fost inregistrate scaderi odata cu inaintarea in varsta.

Cele mai citite:  Iata ce trebuie sa faci pentru a ramane insarcinata. Gonal-F 75 UI te ajuta

Adultii cu DA moderat-severa, refractara, au avut teste prick cutanate pozitive la aeroalergeni multipli. Anticorpul dominant IgE la adultii cu DA este acarianul de praf, indiferent de nivelul seric total de IgE. Dintre pacientii varstnici, 86% au avut aeroalergeni sIgE, mai ales la acarienii de praf, apoi la polen. Dintre cei 115 pacienti adulti 54% au avut unul sau mai multe APT pozitive  la aeroalergeni, comparativ cu 6% din cei sanatosi din grupul de control. Pe baza studiilor APT efectuate pe adulti, acarianul de praf este alergenul cel mai frecvent si relevant clinic, in timp ce pozitivitatea este cea mai ridicata pe zona cu eczeme pe cap – gat (56%) si subtip intrinsec (67%).

Microorganismele pielii

Dermatita atopica predispune la infectii ale pielii, colonizari  microbiene pe piele si sensibilizarea pielii la microorganisme. Microorganismele pot fi un factor de declansare a reactiilor eczematoase la pacientii  cu predispozitie pentru DA. Colonizarea cu Staphylococcus aureus este ridicata la adulti (86%) si este asociata cu severitatea eczemelor sIgE impotriva toxinelor S. aureus cu proprietati superantigene a fost detectata la mai mult de jumatate dintre pacientii adulti si se coreleaza cu severitatea eczemelor. Cea mai mare prevalenta (92%) de anticorpi IgE impotriva enterotoxinei S. aureus a fost observata la pacientii adulti cu nivelurile de IgE totale>2000 IU/mL. Staphylococcus aureus α-toxina produce raspunsuri imune care duc la eczeme cronice, iar 34% dintre  pacientii adulti au avut o toxina producatoare de tulpini izolate de piele.

Colonizarea cu levuri Malassezia este mai des intalnita la adulti comparativ cu copiii cu DA. Prevalenta anticorpilor sIgE in cazurile de Malassezia furfur este, de asemenea, mult mai frecventa la pacientii adulti. Anticorpi IgE impotriva speciilor de Malassezia au fost gasiti la cea mai mare parte a pacientilor adulti cu niveluri crescute de IgE total. Sensibilizarea la Malassezia sympodialis este specifica pentru DA intrinseca si extrinseca, iar adultii cu eczeme in curs de desfasurare si cei cu eczeme pe cap – gat sunt predispusi la sensibilizare. Dintre cei 132 de pacienti adulti, 51% au avut  test pozitiv de piele si 38% APT pozitiv la M. sympodialis, in comparatie cu 55% si 41% din cei cu eczeme pe cap-gat. Adultii cu eczeme intrinseci au avut  atat IgE-mediat  pozitiv (36-50%), cat  si APT (38%) reactii la M. sympodialis.

Alergenii de contact si iritantii

Relatia dintre atopie si alergie de contact ramane neclara. DA este un factor de risc pentru sensibilizarea alergica de contact, potrivit unui studiu scandinav efectuat pe adulti. Alergia de contact se dezvolta odata cu varsta la cazurile atopice. Cel putin un test pozitiv patch (plasture) la seria standard a fost intalnit la aproximativ 40% dintre pacientii cu DA cu varsta de 15 ani sau mai mult. Nichelul, compusii produselor cosmetice si tratamentele topice sunt alergenii de contact relevanti. Dermatita atopica este agravata de factori iritanti. Spalarea excesiva, sapunurile si detergentii pot duce la DA. DA este cea mai frecventa cauza a dermatitelor profesionale si dubleaza riscul de a dezvolta dermatite iritante, mai ales in meserii care presupun munca in mediu umed. La adultii atopici, dermatita ocupationala de contact  poate grabi generalizarea eczemei dupa modelul DA. Eczema poate persista chiar si dupa schimbarea locului de munca. Astfel, se recomanda consiliere inainte de angajare la adultii si adolescentii cu eczema atopica.

Tratament

Indiferent de varsta, abordarea cu succes in DA necesita o combinatie de interventii si tratamente. Obiectivele tratamentului sunt de a identifica, elimina si preveni factorii specifici si nespecifici de declansare, prevenind totodata deteriorarea  pielii si imbunatatind functia barierei de aparare.

Tratamentul topic

Emolientii ar trebui sa fie aplicati pe pielea cu sau fara probleme si trebuie continuat mult timp dupa ce alte tratamente au fost oprite. Baile in apa bogata in saruri pot avea un rol terapeutic, imbunatatind astfel functia bariera a pielii. Pentru a reduce incarcatura bacteriana si fungica pot fi aplicate antiseptice, antifungice si antibiotice topice. Cu toate acestea, au fost intalnite si tulpini de S. aureus rezistente la antibiotice topice.
Este recomandata folosirea steroizilor locali pentru cazurile acute, impreuna cu inhibitori calcineurina topici de intretinere. Tacrolimus topic este mai eficace decat pimecrolimus la adultii cu leziuni moderat severe de DA, dar ambele medicamente au un profil de siguranta similar si pot fi aplicate pe zonele cu piele sensibila, subtire (fata, pleoape). La adultii cu DA, tacrolimus unguent a fost eficace si bine tolerat, de la 2 la 4 ani. Adultii cu DA refractara beneficiaza de tratament de 7 zile cu bandaje umezite cu steroizi diluati.

Tratamentul sistemic

Antihistaminicele sedative pot reduce mancarimile in timpul recidivelor, dar  afecteaza abilitatile de conducere si nu ar trebui sa fie combinate cu alcool sau antidepresive. Pentru eruptiile acute sunt recomandate cure scurte cu steroizi orali (20-40 mg prednisolon). Pacientii mai in varsta trebuie sa fie atent monitorizati pentru cresterea glicemiei, cresterea tensiunii arteriale si efecte secundare la nivel ocular. Adultii cu DA moderata, dintr-un mic grup de studiu placebo, beneficiaza de suplimente zilnice de iaurturi bogate in probiotice.

In infectiile cutanate bacteriene pe scara larga, sunt eficiente eritromicina, claritromicina, penicilina semisintetica sau cefalosporinele, administrate timp de 7-10 zile, dar recolonizarea apare la scurt timp dupa tratament. Staphylococcus aureus este universal rezistent la penicilina la adulti. La adultii cu hipersensibilitate IgE la levurile pielii si culturile pozitive, ketoconazolul administrat pe cale orala a imbunatatit aspectul eczemelor, dar lipsesc studiile pe termen lung.
Fototerapia este o a doua optiune de tratament pentru pacientii adulti si adolescenti cu DA, iar asocierea UVB cu UVA este cea mai eficienta. In DA severa este eficienta ciclosporina A. Eficienta s-a dovedit a fi similara la adulti si copii, cu toate ca toleranta a fost mai mare la copii. Ar trebui sa fie utilizata in mod limitat la pacienti din cauza efectelor secundare grave, cu monitorizarea atenta a creatininei serice si a tensiunii arteriale. Interferon 7 si infliximab au fost testate in cazurile severe, dar sunt prea putine studii bine realizate care sa justifice utilizarea lor la adulti. In cele din urma, un studiu recent controlat placebo la adulti cu DA sensibili la acarieni a demonstrat ameliorarea gradului de severitate dupa 4 luni de imunoterapie specifica cu acarieni de praf, mai ales la pacientii cu DA.

Cele mai citite:  Operatia de labioplastie are efecte benefice asupra relatiei dintre cei doi parteneri

Trecerea de la temperaturile crescute de vară la cele extreme de scăzute de toamnă şi iarnă reprezintă un moment sensibil pentru pielea noastră delicată. Multe femei, dar şi copiii, se confruntă în această perioadă cu pielea uscată, însoţită de roşeaţă, mâncărime, senzaţie de înţepătură şi arsură.

Statisticile arată că între 15-30% dintre copii şi între 2 şi 10% dintre adulţi se confruntă cu dermatita atopică (eczema atopică), o boală inflamatorie cronică ce se manifestă initial prin mâncărimi care ulterior supurează şi mai apoi se formează băşici.

Foarte important în reducerea puseelor de eruptive este folosirea regulată a cremelor emoliente şi evitarea contactului cu alergenii. De asemenea, este bine de ştiut că săpunurile astringente şi antibioticele topice sau orale afectează echilibrul pH-ului pielii şi pot încuraja colonizarea făcută de microorganismele patogene.

Cum se manifestă dermatita atopică

Există două categorii de dermatită atopică, respectiv: dermatită acută şi dermatită cronică.

  • Dermatita acută este caracterizată prin eritem, escoriaţii, veziculaţie, exudat seros şi prurit (mâncărime).
  • Dermatita cronică se manifestă prin lichenificare, uscăciune şi prurit.

La sugari, dermatita atopică apare îndeosebi la nivelul obrajilor şi scalpului. La copii, această afecţiune este localizată deseori pe trunchi, gambe, braţe şi antebraţe. În cazul adolescenţilor şi adulţilor, dermatita cronică se manifestă la nivelul zonelor flexurale, pe gât şi în regiunea nucală (zona posterioară a gâtului).

Care sunt cauzele dermatitei atopice

În majoritatea cazurilor de dermatită atopică, cauza este una de natură genetică, însă există şi situaţii când persoana afectată are un sistem imunitar deficitar, drept urmare pielea suferă de uscăciune severă.
Alţi factori de risc ce pot duce la apariţia dermatitei atopice sunt poluarea, fumul de ţigară, praful, părul animalelor şi folosirea unor produse cosmetice nepotrivite tipului de piele.

Dermatita atopică are un impact major asupra calităţii vieţii!

Peste 50 de milioane de oameni sunt afectaţi de probleme ale pielii atopice în Europa. 58% dintre copiii cu atopie manifestă tulburări de somn sau chiar infecţii, dar şi starea emoţională este afectată. Aproape 73% dintre părinţi cred că atopia copilului le afectează relaţiile de familie şi propria stare emoţională, copiii putând manifesta simptome de ADHD.

Tratament pentru dermatita atopică

În cazurile severe, cu erupţii, medicii dermatologi recomandă cremele şi unguentele pe bază de corticoizi, care ajută la tratarea leziunilor. După tratarea acestora, este indicată folosirea regulată de creme emoliente care refac şi menţin hidratarea pielii foarte uscate, dar la fel de eficiente sunt şi aceste sfaturi:

  • Alegeţi duşul în locul băilor în cadă. Nu folosiţi apă foarte fierbinte, pentru că aceasta va dezechilibra nivelul lipidic al pielii.
  • Nu abuzaţi de gelurile de duş sau săpunurile parfumate pentru că acestea pot usca excesiv pielea.
  • Purtaţi haine din material naturale, care lasă pielea să respire.
  • Temperatura din cameră nu ar trebui să depăşească 25 de grade.

Important de reţinut:  deşi  vă mănâncă pielea, scărpinatul aduce o ameliorare de moment, însă în realitate agravează această afecţiune!

Apa termală joacă un rol esenţial în menţinerea hidratării pielii şi calmarea puseelor de mâncărime şi iritaţii. De asemenea, untul de shea furnizează pielii acizi graşi într-o cantitate relativ ideală şi conţine alcooluri terpenice care încurajează absorbţia acizilor graşi în piele.
Vitamina B3 sau niacinamida este un alt duşman al pielii uscate, dar şi al inflamaţiei. Aceasta luptă împotriva inflamării, încetineşte eliberarea histaminelor, împiedică eliberarea mediatorilor proinflamatorii şi reconstruieşte bariera lipidică a pielii.
Un alt compus cu efecte benefice în reconstruirea peliculei hidrolipidice este uleiul de rapiţă, bogat în acizi graşi omega 3 şi sterol.
Glicerina se numără şi ea printre ingredientele care ar trebui să se regăsească într-un produs dermatocosmetic destinat pielii atopice. Ea permite compensarea dozei sistemice insuficiente la pacienţii cu dermatită atopică iar rezultatul va consta în conţinut crescut de apă în ţesutul cornos, piele hidratată, catifelată, mai suplă şi mai elastică.

Surse info: https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/18476-dermatita-atopica-la-pacientii-in-varsta-caracteristici-particulare.html

Alte informatii