Ce tipuri de boli osteoarticulare exista si care sunt simptomele acestora?

By | November 28, 2015

Aparatul   locomotor  asigură   posibititatea   de   susţinere   şi   mişcare   a organismului.

El este format din oase şi articulaţii care alcătuiesc sistemul osteoarticular şi din muşchi care sunt elementele active ale mişcării.
Scheletul corpului uman cuprinde aproximativ 200 de oase legate între ele prin articulaţii.

Rolul oaselor în organism:

  • asigură forma corpului şi suportul parţilor moi prin duritatea şi rezistenţa lor;
  • participă la formarea cavităţilor de protecţie în care sunt adăpostite organele;
  • iau parte la formarea articulaţiilor  servind ca puncte de inserţie a muşchilor, deci participă la mişcare;
  • constituie un depozit de săruri minerale (osul reprezinta principala rezerva de calciu a organismului, element al carui nivel constant in sange este indispensabil pentru numeroase functii fiziologice).
  • conferă poziţia bipedă a omului.
          Osul este un ţesut dinamic, în continuă remodelare, pe tot parcursul vieţii. Prin arhitectura sa, osul este adaptat funcţiei de a rezista la presiune şi tracţiune.
Structura oaselor:
–   ţesut osos compact – partea exterioară a osului, caracterizată prin duritate;
–   ţesut osos spongios –  partea interioară a osului.
Osul este acoperit de un strat protector străbătut de numeroase vase sangvine,periostul, cu rol esenţial în hrănirea şi creşterea osului. Interiorul osului este alcătuit din măduva osoasă cu rol în producerea componentelor sângelui.
Compoziţia osului:
Substanțe organice – 40 % (în special oseina)
Substanțe anorganice – 60 % (în special fosfat de calciu)
Substanţele anorganice, marea majoritate săruri de fosfați, asigură duritatea osului. Cu cât mai puține substanțe minerale contine osul, cu atât sunt mai mari șansele de a se fractura.
              Articulaţiile sunt formaţiuni anatomice care unesc oasele şi au rol  în mişcarea unor segmente ale corpului.  Ele trebuie să suporte cea mai mare parte a greutăţii corporale.
Se impart în :
-articulaţii fixe denumite sinartroze (sutura dintre oasele craniene, sutura dintre oasele nazale    şi cele craniene, cartilajele costale)
-articulaţii semimobile (elementele care articulează vertebrele, osele tarsiene)
-articulaţii mobile denumite sinoviale (genunchiul, articulaţia coxo-femurală, articulaţiile mâinilor, umărul )
Sunt formate din ţesuturi cartilaginoase şi din ţesuturi osoase.Majoritatea articulaţiilor din corpul uman sunt articulaţii sinoviale, în care lichidul sinovial atenuează şocurile şi lubrifiază articulaţia, preveninid astfel frecarea oaselor unul de celălalt.
Componente :
Capsula articulară este un înveliş care înconjoară articulaţia, fiind alcătuită din ţesut fibros; menţine capetele articulare unite.
Membrana sinovială este stratul intern al capsulei articulare. Este alcătuită din ţesut conjunctiv moale, care acoperă cavitatea sinovială şi secretă lichidul sinovial, lubrifiind astfel cavitatea şi permiţând moleculelor să treacă prin straturile pielii şi muschilor, în membrana articulaţiei.
Lichidul sinovial  este vâscos şi conţine proteine şi acid hialuronic care lubrifiază şi amortizează, îmbunătăţind mobilitatea articulară.
Cartilajul acoperă capetele oaselor. Este format din ţesut conjunctiv dens (colagen) care este dur şi alunecos şi protejează oasele împotriva frecării directe şi permite articulatiei să se mişte uşor şi acid hialuronic care lubrifiază articulaţia şi amortizează şocurile.
Toate acestea protejează şi menţin mişcările.
Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni ale oaselor?
– Osteoporoza este o afecţiune caracterizată prin prezenţa demineralizării osoase (a scăderii pricipalelor minerale) şi apare preponderent la femei în perioada de menopauză, dar şi la barbaţii mari consumatori de alcool, fumatori sau ca o determinare secundara a unor boli mai grave cum ar fi: boli sistemice (poliartrita, lupus sistemic, spondilita anchilozanta, etc.). Oasele devin din ce în ce mai subţiri,cu interiorul moale şi poros, de unde şi numele bolii.
– Osteogeneza imperfectă numită şi boala oaselor fragile este o boală care cauzează o anomalie în producţia unei proteine numită colagen. Colagenul susţine scheletul pe care este construit corpul.
– Boala Paget afectează persoanele mai în vâstă şi cauzează deformarea scheletului şi fracturi.
Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni ale articulaţiilor?
               Suferinţa articulatiilor şi ţesuturilor periarticulare este cunoscută sub denumirea de boli reumatice.
Reumatismul nu se referă la o singură afecţiune – există peste 100 de afecţiuni care se regăsesc sub termenul de reumatism. Adesea, oamenii asociază reumatismul cu artritele sau febra reumatică (complicaţie a streptococului de grup A) care pot afecta funcţia inimii.
Reumatismul sau bolile osteoarticulare sunt boli inflamatorii cronice şi dureroase, care afectează oasele, articulaţiile, muşchii, tendoanele şi ligamentele. De asemenea, reumatismul poate afecta şi organele interne, inclusiv inima, rinichii, plămanii sau pielea. Umflarea, roşeaţa, rigiditatea, căldura şi durerea sunt simptome de inflamaţie specifice bolilor reumatice.
Bolile reumatice au fost clasificate în funcţie de localizare şi de caracteristicile simptomelor:
• reumatism localizat (bursita, inflamaţia săculeţului cu lichid sănatos din articulaţie)
• reumatism regional (tulburările articulaţiei temporo-mandibulare)
• reumatism generalizat (fibromialgia, afectarea ţesuturilor moi cu durere în tot corpul)
– Cea mai mare parte a afecţiunilor  reumatice au la bază o cauză autoimuna: în realitate bolile reumatice nu se referă neapărat la articulaţii şi oase, ci la modul în care sistemul imunitar afectează articulaţii, muşchi şi organe nerecunoscându-le ca fiind proprii.
– O altă cauză o reprezintă infecţiile cu virusuri sau bacterii care provoacă inflamaţii, durere şi rigiditatea articulaţiilor. Identificarea precoce a acestor infectii impune tratamentul cu specific pentru a se preveni afectarea gravă a articulaţiilor.Când vine vorba de afecţiuni reumatice foarte des auzim de artrite şi artroze în funcţie de cât de afectate sunt componetele articulaţiei.
sursa articol  – https://instructorstildeviata.wordpress.com/2012/12/02/afectiunile-osteoarticulare/
Cele mai citite:  7 sfaturi pentru creşterea imunităţii celor mici